Web
Analytics
TECUCI

Serbarea celui care şi-a sacrificat tinereţea şi averea pentru un petic de cer


Serbării Sf. Marelui  Mucenic Dimitrie  Sfântul Mare Mucenic Dimitrie a trăit într-o perioadă de prigoană a creştinătăţii, pe vremea împăraţilor Diocleţian şi Maximian Galeriu (secolele III-IV). Era fiul voievodului cetăţii Tesalonicului, fiind botezat în ascuns şi iniţiat din fragedă pruncie în tainele credinţei creştine. După moartea părinţilor – în jurul vârstei de 20 de ani – a rămas moştenitorul a multe averi. Împăratul Maximian, cucerit de înţelepciunea şi virtuţile Sfântului, l-a numit voievod al cetăţii în locul tatălui său. Dimitrie a cârmuit cu multă vrednicie poporul, propovăduind pe faţă dreapta credinţă şi aducând pe mulţi la Hristos. Întors dintr-o bătălie, împăratul a poruncit să se facă mare praznic în cinstea zeilor. Sfântul Dimitrie a mărturisit cu îndrăzneală că este creştin şi a fost închis în temniţă. În acea vreme se organizau jocuri, iar un luptător vestit anume Lie ucidea fără cruţare oameni aruncându-i în suliţe, mai ales pe creştini. Un tânăr dintre creştini, anume Nestor, a mers la Sfântul Dimitrie, aflat în închisoare, pentru a-i cere binecuvântare ca să-l poată învinge pe uriaşul Lie. Dimitrie l-a însemnat cu semnul Sfintei Cruci şi l-a încurajat. Nestor a reuşit să-l trântească la pământ pe vestitul luptător şi să-l omoare. Pentru îndemnul dat lui Nestor, Sfântul Dimitrie a fost străpuns cu suliţele în temniţă. Sfintele sale moaşte s-au dovedit a fi izvorâtoare de mir şi făcătoare minuni, ele păstrându-se şi astăzi în Biserica Sf. Dimitrie din Salonic-Grecia. Cu prilejul serbării Sf. Marelui  Mucenic Dimitrie (26 octombrie) parohia tecuceană aflată sub ocrotirea sa e în mare sărbătoare. În seara zilei de 25 octombrie, un sobor de 10 preoţi a oficiat Slujba Vecerniei cu Litie. În data de 27 octombrie serbăm un alt Sfânt cu numele de Dimitrie, un umil păstor al vitelor satului său de baştină – Basarabi, care a trăit în timpul împăraţilor româno-bulgari ai secolului XIII. Un episod din viaţa sa relevă marea-i sensibilitate. O dată a strivit din greşeală toţi puii golaşi dintr-un cuib de pasăre şi şi-a pedepsit piciorul neîncălţându-se nici vara, nici iarna în chip de ispăşire. S-a făcut mai târziu monah dedicându-se total postului, rugăciunii şi celorlalte nevoinţe. Sfintele sale moaşte au fost descoperite în peştera în care vieţuise, după ce s-a arătat în vis unei copile bolnave de duh necurat pe care a tămăduit-o. Moaştele sfântului au fost depuse în secolul XVIII în Biserica Mitropoliei din Bucureşti (actualmente Patriarhie) unde are loc anual un pelerinaj important cu ocazia serbării sfântului. Tot în această zi îl serbăm pe Sfântul Nestor care l-a răpus pe uriaşul Lie. Pentru acest fapt Sfântului i s-a tăiat capul.