Web
Analytics
TECUCI

8 septembrie, Naşterea Maicii Domnului


   Naşterea Maicii Domnului este prima mare sărbatoare din cursul anului bisericesc care a început la 1 septembrie. Ea  este prăznuită pe data de 8 septembrie. Tatăl Fecioarei Maria se numea Ioachim şi era din semintia lui Iuda. Soţia lui Ioachim se numea Ana si era fiica preotului Matthan. Astfel, tatăl Fecioarei Maria era un urmaş al regelui David, iar mama, o descendentă din familia preotească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărăteasca şi preoteasca. Pentru că nu aveau copii, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi si batjocoriţi de oameni. Lipsa copiilor era considerată un blestem din partea lui Dumnezeu. Şi totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare cu lacrimi şi nadăjduind în bunătatea lui Dumnezeu. Tradiţia spune că în al cincizecilea an al casătoriei lor Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa lor, numindu-i blestemaţi. Întristati, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotarât să se retraga fiecare pentru post si rugăciune. Ioachim a zis catre soţia sa Ana: “Pe mine nu mă îndeamna inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată eu ma duc la munte si acolo voi posti si mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi şi ne va da nouă un copil”. Iar Ana a inceput să se roage lui Dumnezeu cu durere si cu multe lacrimi, zicând: “Doamne, Atotşiitorule, Cela ce numai cu cuvantul ai facut cerul si pământul si toate câte se vad; Cela ce ai zis făpturilor Tale să traiască şi să se înmulţească; Cela ce ai binecuvântat pe Sarra, femeia lui Avraam şi a născut pe Isaac la batrâneţe şi ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi şi mie roada pântecelui meu şi nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu, sau fiica, îl voi închina Ţie cu toata inima şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale” . Ingerul Gavriil se va arata fiecaruia, spunandu-le ca rugaciunea lor nu a fost trecuta cu vederea si ca Dumnezeu le va trimite binecuvantarea Sa. Tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un vas ales lui Dumnezeu. Sărbatoarea Naşterii Maicii Domnului marchează hotarul astronomic dintre vară si toamnă. Batrânii spun că în aceasta zi rândunelele pleacă spre zonele calde, insectele încep să se ascundă în pamânt, iar frigul işi face simţită prezenţa. De aici si spusa: “A trecut Sântamarie, leapadă şi pălarie!” Este vremea în care se desfaşoara diferite târguri si iarmaroace. Din aceasta zi se incep unele activitati practice specifice: culegerea unor fructe si plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, culesul viilor, semănatul cerealelor de toamnă. Fecioara Maria este cea mai îndragită divinitate feminina a Panteonului românesc, invocata şi astazi de fete pentru grabirea casătoriei, de femei pentru uşurarea naşterii, de păgubiţi pentru prinderea hoţilor, de descânta­toare pentru vindecarea bolilor, etc. Ea are trasaturile Năs­catoarei, a Marii Zeiţe neolitice, invocată în momentele de grea cumpană ale omului. În unele tradiţii Maica Domnului, adesea identificată cu astrul noptii, Luna, sau cu Pământul, se roagă de Dumnezeu să nu prapă­dească lumea, să nu izgonească vânturile cu avantajele pe care le aduc acestea oamenilor.