Web
Analytics
TECUCI

Mioara Velicu, interpretă de muzică populară


foto: euromusicstudio.ro

Mioara Velicu (nascuta la 19.10.1944, în satul Ireasca, com. Gohor, judeţul Tecuci), interpretă de muzică populară. S-a remarcat ca solistă de muzică populară chiar din primii ani de şcoală. A cântat mai întâi în formaţiile Casei de Cultură din Tecuci.  La vârsta de 19 ani era angajată a Ansamblului „Rapsodia Dunării”din Galaţi. Din 1964 până în 1980 a făcut parte din Ansamblul „Trandafir de la Moldova” din Vaslui. A cântat apoi în Ansamblul „Ciocârlia”din Bucureşti. A scos foarte multe discuri şi CD-uri, a susţinut nenumărate turnee în străinătate. Este o autentică vedetă TV. Cele mai cunoscute melodii ale sale sunt: „Când aud că-i horă-n sat”, „Hai la joc, bădie”, „Aşa-i hora pe la noi”, „Bade cu ochii căprui”, „Dorul meu de l-aş cânta” etc. Bibliografie: Internet, site-ul „Personalităţi Gălăţene” al bibliotecii „V. A. Urechia”. Sursa: volumul “Nasc si la Tecuci oameni” scris de Vasile Ghica

Mioara Velicu – “De cand ma stiu, visul vietii mele a fost sa cant”
Exista oameni asupra carora timpul nu are nici un fel de putere. Mioara Velicu se numara printre ei. Interpreta de exceptie a muzicii populare, isi face meseria cu atata daruire si bucurie, incat tineretea nu se desparte de ea. Si nici iubitorii muzicii populare, nostalgici, inca, dupa frumusetea traditiei romanesti.

[yframe url=’http://www.youtube.com/watch?v=NQ6IUGCXqAE’]
Usa apartamentului e deschisa. Nu ne cunoastem. O voce usor ragusita ma pofteste sa intru, in cel mai dulce grai moldovenesc. Parca as mai fi fost acolo de o mie de ori. “Ce ma bucur sa apar la “Formula AS”, revista asta e prietenul meu cel mai bun. Numai lucruri interesante, fara rautati. Hai, sa vorbim. Inregistrezi, nu? Ca nu cred ca poti scrie dupa viteza gurii mele.””Ii multumesc lui Dumnezeu ca am prins vremurile in care numai valoarea te facea cunoscut”

– V-am vazut recent la televizor, intr-o emisiune dedicata muzicii populare, si erati formidabila: plina de energie, vesela, bateati sarba ca in tinerete. De unde aceasta vitalitate extraordinara, d-na Mioara Velicu?
– Activitatea continua, miscarea permanenta ma tin pe mine in forma si nu ma lasa sa imbatranesc. Eu nu refuz invitatii la spectacole, merg in fiecare sat, in fiecare tara straina unde sunt chemata. Nu tin la bani, tot ce vreau este ca oamenii sa ma auda cantand si sa se simta bine. Toti oamenii! De cand sunt pensionara, muncesc mult mai mult decat atunci cand eram angajata la diferite ansambluri. Mintea imi este treaza permanent, mereu imi fac proiecte si am impresia ca nu-mi ajunge timpul. Nu, nu mi-am impus acest lucru. Eu nu mi-am impus nimic niciodata. Ceea ce mi-am dorit insa extraordinar de mult a fost sa am aceasta meserie. Visul vietii mele, de cand ma stiu, a fost sa cant. Inca de la trei ani, de pe prispa casei, a inceput sa-mi placa extraordinar cantul popular. N-aveam difuzor pe atunci, dar o auzeam pe mama, care la randul ei stia cantece de la alte femei, de la claca. Mama era o buna cantareata a satului si a avut ce sa ma invete. De la ea am mostenit vocea, desi mama era soprana, iar eu sunt altista. Am vitalitatea de care spuneai si din firea mea foarte comunicativa. Imi plac oamenii. Nu-mi place deloc sa stau singura. Si la tara cand merg, ii adun pe toti la masa, la vorba, la o plimbare pe deal, la porumb, la vie. La Bucuresti sunt tot timpul in oras, ori la fiica mea, ori la Maria, cantareata bistriteanca Maria Butaciu, prietena si vecina mea. Spun tot ce am pe suflet. Daca am un necaz, imediat il spun cuiva. Nu stiu daca e bine, dar pentru mine e, pentru ca ma eliberez. Sunt buna la suflet si am vazut ca de cate ori fac un bine cuiva, Dumnezeu imi trimite de trei ori mai mult.   >>>citeste intreg articolul

Sursa: formula-as.ro