Web
Analytics
TECUCI

AUTORITATEA, EX PUBLICUS


foto: aspv.ro

 Nu ne este egal unde traim si cum traim. Nu trebuie sa ne fie indiferenta aceasta viata asa cum nu trebuie sa fim placizi(2) si reci  nici fata de viata celor de langa noi si, in nici un caz, insensibili si neingrijind de cea a copiilor nostri. Nu trebuie sa  scapam de aceea  de sub atentie si acuza autoritatea, cea care, cu-atata  tembelism(3) ne tuteleaza astazi vietile.

 NU, cuvantul cu care noi am inceput astazi, nu vorbeste  in nici un fel despre starea noastra de spirit si nu va putea intra usor sub seductiile pesimismului, pentru ca este forma, ca-ntotdeauna exprimata, a unei constiinte sociale. Si DA, ea critica si incrimineaza noile suse(4) ale autoritatii, pentru ca o autoritate bolnava contagiaza intreg socialul, iar autoritatea romaneasca de astazi asa cum se manifesta ea poate fi direct acuzata de socio-cid(5).

Traim sub o autaoritate  toxica(6) sau patern(7) social toxic, in care nu ne mai gasim gandurile, rosturile si comuniunea si in care unii traiesc pentru ei si doar pentru ei, iar noi, cei de sub tutela, trebuie sa traim cam ce vor acesti Ei si daca s-ar putea, taman pentru Ei.

Razvratirea asta generala pe care o resimtim cu totii, manifestata public mai degraba verbal, in forme adolescentine insa, reflecta exact starea de voma sau soc toxic, autocuratitoare. Caci corpul social traieste si el asemeni celor vii se pare si are forme organice de vietuire, rezistenta, imunitate sau raspuns.

Din pacate, tocmai  lipsa oricarei intentii (aspect incadrat imaturitatii socialului), gratuitatea absoluta si dezarmanta a  beseadelor(8), flecarerilor si poliloghiilor(9)  de peste tot si in aceeasi vreme oarecare, fac ca aceste verbozitati(10), ce ne caracterizeza de altfel, sa nu reuseasca o buna portanta(11) a vrerilor,  ideilor sau nevoilor pana la nivelul imediat superior.  Absenta metodei, alta decat cea din sfera politicului care incadreaza interese si categorii sociale si umane, face si ea ca toata aceasta peltea(12) de cuvinte sa nu insemne rezolvarea surparii in teren social si nu ne ajute la o regasire a liantului cu care sa ne simtim inca o data uniti. “Ramatisma”(13), intrata in oasele societatii, nu mai fluidizeaza si nu mai patrunde in toate incheieturile sinastrofiilo(14) de tot felul, iar diferitele “ungeri” supradinamizeaza doar unele zon-EL-e(!).

Conflictul pe niveluri, la fel de prezent ca cel de generatii, nu are de obicei nici o tinta. El subzista mocnit si izbucneste sau se consuma  in dusmanii si crize, in vulgaritati ce ne injumatatesc de fiecare data fiinta sociala si furii smintite si efemere.

Nimic, in planul gandirii si vietuirii,  nu mai reflecta atasamentul autoritate-social. Din momentul in care o autoritatea autista(15) vrea cel mult sa cumpere imagine, atasamentul e compromis, iar relatia se manifesta fie mincinos sau schizoid(16), fie turbulent sau gregar(17), aceasta dupa partenerul relatiei.

O autoritate toxica insa ucide. Satul Kolontar din Ungaria este imaginea fizica pentru ceea ce poate sa faca in planul relatiei sociale o autoritate toxica. O imagine color a starilor si trairilor din sfera sociala intr-o societate cu autoritate toxica ar iesi la fel de inrosita ca cea cu lesii si scursuri de la fabrica de aluminiu maghiara.

Poate ca lucrul cel mai grav intr-o societate cu autoritate toxica este faptul ca dispare apetenta(18) sociala. Individul, atat cat a mai ramas din el din tarasul individualismului(19) secolului XX, nu are de ce sa mai faca ceva, nu mai are nici bucuria nici motivatia de a mai merge sau de a-si face serviciul, nu mai gaseste locul in care sa spuna ce are de spus, nu mai aude sau nu mai vrea sa auda, nu mai are cadrul mental in care sa gandeasca si sa-si exerseze spiritul. Vertijul(19) tixic pur si simplu se traduce pin acest tip de ameteala sociala . Cum s-ar numi altfel faptul ca un tanar politist  (numele nu are importanta) ar da mana la la orice furt institutionalizat, iar asta ca urmare a ceea ce a vazut si a trait in ultimii doi ani la Tecuci.

Constient sau nu, pentru ca sunt valabile amundoua variantele, o autoritate toxica alimenteaza o mai mare rivalitate sociala care blocheaza astfel rezolvarea legaturilor  de pe aceleasi niveluri. Invidia, ranchiuna, dispretul, ca rezultat al unor atitudini  si aspecte de protectorat preferentiale deterioreaza terenul coexistentei alveolare(20).  O institutie  se poate descoperi in coroziuni atat de adanci incat partenerii de lucru  se pot oricand intalni ca cei mai temuti dusmani, iar  fisurile din esafodajul(21) ei spatio-temporal pot determina prabusiri definitive, in care cele mai importante sunt respectul, recunoasterea, conlucrarea, participarea si increderea. Orcate reveniri si reconstructii ar fi gandite  in aceste asezaminte, n-ar fi decat protezari institutionale pentru ca ele au  ajuns de fapt la necroze institutionale aseptice si nu pot redobandi fondul sufletesc de lucru, asa cum nu pot neutraliza otravurile sub-  si supra-terane. Oamenii de aici, personalul, ajunge sa se impregneze de acestea si sa-si adapteze comportamentul colubridae-tic(22).

E un nonsens, al intelesului deplin precizat apoi, ideea de autoritate publica pentru o vizibila manifastare a unei autoritati indiferente, iar diferenta e data de tipul de extractie sociala. O autoritate publica are radacini adanci, cuprinzatoare, ramificate pana la cel mai mic semn de viata sociala. O autoritate indiferenta si-a taiat efectiv radacinile, si-a pus apoi tulpinile sugatoare in borcanul cu miere, dupa  care a  turnat ceva prafuri sociale pentru bietii ochi ai multimii.

Avem astazi, se vede, o autoritate care se mai numeste si se serveste drept publica, dar care are  de multa vreme o singura prezenta, reala si vizibila, una ex-publicus.

 

1    – EX PUBLICUS, lat, care nu mai apartine publicului, in afara poporului;

2   – PLACÍD, -Ă, placizi, -de, adj. Calm, exagerat de calm, indiferent, flegmatic, pasiv;

3        – TEMBELÍSM, tembelisme, s. n. Nepăsare, indiferență; indolență, delăsare;

4        – SÚȘĂ, sușe, s. f. (Livr.) Origine, sursă. ♦ (Med.) Proveniență a unei culturi de microbi; tulpină;

5        – SOCIOCID- o crimă față de semeni, crima de ordin moral, care nu constituie suprimarea directa si nu se poate incadra in genocide;

6        – AUTORITATE TOXICA – Susan Forward http://www.susanforward.com/  a scris o carte denumita “Parinti toxici”;

7        – PATÉRN, -Ă, paterni, -e,  adj. Care aparține tatălui, privitor la tată, de tată, părintesc; după tată. ** (Adverbial) Ca un tată, cu sentimente de tată. – Din fr. paterne, lat. Paternus;

8        – BESEÁDĂ s. v. conversație, convorbire, dialog, discuție;

9        – POLILOGHÍE, poliloghii, s. f. (Depr.) Expunere, relatare excesiv de amplă (și de prolixă); vorbărie;

10    – VERBOZITÁTE , f. Vorbă multă și fără rost; pălăvrăgeală; sporovăială, limbuție, abuz de cuvinte, verbalism, vorbărie

11    – PORTÁNT, -Ă adj. Susținător, de susținere, purtător; referitor la portanță; PORTANȚA componenta verticală a forței aerodinamice care acționează asupra unui corp de profil aerodinamic care se deplasează prin aer, asigurându-i sustentația (v.), stând la baza zborului planoarelor, elicopterelor etc. Portanta apare ca urmare a diferenței de presiune statică ce apare între cele două forțe opuse ale profilului, consecință a vitezelor diferite ale fileelor de aer în vecinătatea acestor fețe;

12    – PELTEÁ, peltele, s. f. ♦ Fig. Expunere scrisă sau orală, lungă și prolixă, lipsită de miez; poliloghie, vorbărie goală;

13     – RAMATISMA- Reomatism

14     – SINASTROFIE, sinastrofíi, s.f. (înv.) societate; anturaj;

15     – AUTÍSM n. med. Stare patologică caracterizată prin pierderea contactului psihic cu realitatea și trăirea intensivă a unei vieți interioare;

16    – SCHIZOÍD, -Ă adj. (Despre o constituție mintală) Predispus spre schizofrenie; (despre o personalitate) care se caracterizează printr-un comportament bizar, înclinat spre izolare;

17    – GREGÁR, -Ă, gregari, -e, adj. (Despre animale) Care trăiește în grupuri compacte, în turme, cete, cârduri. ◊ Instinct gregar = instinct care determină unele animale să trăiască, să migreze etc. în turme, cete, cârduri. (Fig.) Spirit (sau instinct) gregar = spirit sau instinct care îndeamnă pe unii oameni să se supună orbește, să-și piardă cu totul individualitatea în mijlocul mulțimii din care fac parte;

18    – APETÉNȚĂ s.f. (Franțuzism) Poftă, plăcere pentru ceva;

19    – VERTÍJ s.n. (Med.) Senzație de lipsă de echilibru în spațiu, amețeală (care survine mai ales la vederea abisurilor);

20    – ALVEÓLĂ s.f. 1. Cavitate în osul maxilar în care sunt înfipți dinții. ◊ Alveolă pulmonară = Cavitate mică ce se găsește în plămâni la capătul bronhiilor. 2. Căsuță construită de albine în fagure pentru depozitarea mierii și creșterea larvelor. 3. (Bot.) Scobitură. ♦ Locaș în care stau semințele în distribuitorul unei semănători. 4. Intrând format prin retragerea de la aliniere a unei clădiri pe o stradă. ♦ Loc retras de la alinierea unei străzi, a unei alei sau dintr-un spațiu plantat, amenajat special și cu bănci. 5. Scobitură creată la suprafața unei roci omogene, datorită eroziunii chimice sau mecanice. ◊ Alveolă eoliană = mică adâncitură a solului săpată de vânt în regiunile deșerte. ♦ Fiecare dintre scobiturile practicate în balconetul unui frigider, unde se păstrează ouăle. // (În forma alveol-, alveolo-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „referitor la alveolă”, „de alveolă”. [Pron. -ve-o-. / < fr. alvéole, cf. lat. alveolus – cavitate mică];

21    – EȘAFODÁJ ~e n. 1) Instalație auxiliară, provizorie, din scânduri sau din vergele de metal, ridicată pe un șantier, în vederea desfășurării lucrărilor de construcție sau de reparație a unei clădiri; schelă. 2) fig. Ansamblu de fapte, date și argumente pe care se întemeiază o teorie, o concepție sau o ipoteză;

22    –NaPARCA,  Familia de serpi cea mai raspandita in toata lumea cu exceptia Antarcticii, Colubridae, nu este ceea ce reprezinta alte familii de reptile. In familia Colubridae au fost incluse de-a lungul timpului toate speciile de serpi care nu se incadrau in alte familii, mai degraba un fel de “cos de gunoi” al taxonomiei.  Aproape doua treimi din totalul serpilor de pe pamant sunt clasificati in aceasta familie. De cativa ani se face o reclasificare mai precisa a lor, multe specii avand inca un statut taxonomic incert. Acest grup de serpi, relativ apropiati de Elapidae (familia cobrelor), cuprinde atat serpi neveninosi, inofensivi, cat si serpi veninosi cu colti posteriori(opistoglifi), cu venin slab, nepericulos pentru om (genul Boiga)dar si cu specii care detin un venin relativ periculos pentru organismul uman, provocand chiar si decese (Dispholidus sau Thelotornis).



2 comments

  1. Cel mai adevarat lucru despre oamenii este ca, de obicei, vorbesc despre ei insisi…si oare nu acest lucru dezvaluie si “musiu” COYOTE. Iata cum sare dumnealui si astazi: jignit, supărat, ofensat… OFUSCAT adica si, incercand totodata sa respinga, sa înăbuse si sa treaca din domeniul conștientului în subconștient imagini, reprezentări, idei sau tendințe neplăcute (cele mai sus scrise), care ii contrazic conștiința morală, dar care, tot el o demonstreaza, se afla langa el, cu el, poate peste el (c-asa e-n armata!)…adica tocmai avem un comportament de REFULAT tipic.
    Despre ceea ce nu ai inteles inca domnulea COYOTE, sau pari sa nu fi intele, nu te teme, te vor lovi in curand. Peste tot, in lume ca si in natura, bobarnacul, palma, bocancul,ura sau dispretul,salaruil sau pensia…sunt lovuturi care iti pot aduce mintile acasa. Nu esti inca definitiv pierdut!
    Restul este rusinos… si jalnic. Un om cu asemenea atitudini ar trebui dezvaluit si n-ar trebui sa poata candida niciodata la o functie publica.
    Incerc si un remediu pentru o astfel de gandire, cu-ntreaga “socoteala”( A SE INTELEGE SOCOTIRE) prinsa -n x-uri, dar mai ales pentru oamenii cu un pic de bun simt si rusine. O data pentru ca statul pe scaun nu ingrasa, ca pe altii, si-a doua oara pentru ca nici un “stat major” nu a reusit sa-mi incalceasca intr-atat mintile incat sa nu mai stiu ce cuvinte sa scot pe degetele mele.
    Ma gandesc acum la domnul COYOTE si ma intreb ce om, ce barbat, ce roman o mai fi si asta, daca nu e-n stare decat de batjocura si barfa oline.
    Pentru domnul cpt.de brigada oline COYOTE ( ce nume! internetul e plin de coyoti spanzurati), pentru cel ce speram sa fie si el, in sfarsit un domn adevarat, lasam aici intreaga delicatete a unei fapturi:
    John William Waterhouse – The shrine

  2. CE-A FOST ASTA?! CE-ATI VRUT SA CITIM? CE TREBUIA SA INTELEGEM?
    SI-A SCHIMBAT CUMVA SITE-UL PROFILUL? DAM CUVANTUL LA TOTI REFULATII SI OFUSCATII? CUI FOLOSESTE?
    PROBABIL CA STATUL PREA MULT PE SCAUN PRODUCE …xxxx . SAU MADAM GOLOGAN E PUPILA SITE-ULUI SAU EU AM DESCHIS GRESIT INTERNETUL… SI-NTR-UN CAZ SI-N CELALALT, AR FI PACAT.

Comments are closed.