Web
Analytics
TECUCI

Porţi ale artei – video


Lucia_Gologan_Tecuci   In mica industrie culturala tecuceana, cei patru angajati ai Muzeului Mixt Tecuci, Lucia Gologan-muzegraf, Adrian Mihalache-restaurator, Lorelai Ivasc-custode si Florin Danceanu-destoinic uvrier, cei care au constituit in ultima vreme echipa de lucru in Galeria de Arta “Gheorghe Petrascu”, au inscris la inceputul lunii martie un nou si inedit eveniment artistic – vernisajul “Poarta spre cer”– expozitie de grafica si ceramica, reprezentand munca, gandul si talentul a doi artisti din Barlad: Robert si Niculina Vlad Leonte, mama si fiu sau.

1 Martie a fost, in acelasi timp, circumstanţa in care Galeria de Arta “Gheorghe Petrascu” a  sarbatorit primavara, dar si femeia; viata, dar si frumosul; renasterea, dar si bucuria, alaturi de alti doi invitati, interpretii de muzica usoara si populara: Angela Bîtlan, tanara, talentata si promitatoarea artista care si-a inceput cariera in Tecuci cu profesorul Mircea Calianu si Marius Adrian Alexa venit cu un minunat repertoriu, moldovean si maramuresan la care s-a alaturat un numeros public.

Fireste, nu este deloc intamplator sa avem o dubla sarbatoare o data cu luna martie, intai celebrarea anotimpului de primavara, apoi omagierea femeii, pentru ca amandoua, si primavera si femeia, sunt  un mister etern si  uimitor miracol. Se vorbeste la fel de mult, de exemplu, despre misterul sau forta creatoare a naturii, dar si despre frumusetea sau misterul feminin si se accepta, la fel de egal, miraculosul in renasterea firii si minunea prin care femeia da viata unei noi finite, copilul. In toate culturile si la toate poparele lumii exista cate o zeitate, un cultal fecunditatii si fertilitatii si cate o sarbatoare dedicate acestora la inceputul primaverii. Si la noi, romanii, este cunoscuta Baba Dochia, divinitate htoniane care moare şi renaşte simbolic în cele nouă sau douasprezece zile, dupa caz, la începutul lunii martie si de care se leaga impletirea firului rosu  sau negru cu cel alb. Nici in acest martie nu este intamplator faptul ca  Galeria de Arta tecuceana gazduieste doi expozanti, doi artisti, mama si fiul sau.

Avem in galerie in luna martie expozitia unui sculptor, Niculina Leonte, mama, cea care continua visul artistic a lui Robert, fiul si graficianul, in memoria caruia s-a consacrat expozeul plastic al invitatilor la vernisaj. Barladeanul Cristian Ghita, a pledat aici pentru calitatea crochiurilor lui Robert Leonte. “Lucrari spontane cu executie rapida care utilizeaza linia simpla in duct continuu sau intrerupt”.  Copilul, de foarte timpuriu, apoi tanarul elev si student Robert Leonte, surprinde precis gesturi si atitudini, forme si chipuri, posturi sau miscari ale personajelor. Deseneaza mult, cu placere, surprinde pe cei din jurul sau. In lucrarile ceva mai elaborate, tanarul artist intervine cu umbra propie, cu umbra aruncata si semiumbra, urmarind volumele masei anatomice. Valoratia este aici metoda prin care artistul propune iluzia tridimensionalului, iar acest tip de executie plastica vorbeste de masura insusirii modeleului de catre artististul Rober Leonte cel care a reusit sa se exprima atat de direct si natural in grafica.

“Ficare desen are o poveste”, de fiecare imagine se leaga o intamplare, ne spune mama artistului. Ea, mama, Niculina Leonte, este cea care a pastrat totul, desenele copilului, povestile imaginii, diplomele sau premiile, scrisorile de apreciere ale profesorilor. Prin efortul acestei minunate mame care a pregatit cu emotie si migala expozitia “ Poarta spre cer” avem prezentate simplu si elegant pe simeza  optzeci de lucrari din grafica lui Robert Leonte. Altfel, este un numar relativ mic de lucrari din ramase de plasticianul Rober Leonte, care a realizat pe langa grafica, lucrari de pictura si scultura in ceara.

In prezentarea lucrarilor doamnei Niculina Vlad Leonte  profesorul Cristian Ghita a facut un scurt istoric al cearamicii. Sub denumirea generica de articole de ceramica sunt grupate de fapt toate articolele de olarie, iar mai apoi cele de portelan. Ele presupun vase sau figurine realizate din argila intarita prin procedee de uscare si ardere. Cuvântul “ceramică” vine din grecescul Keramikos, vocabula cu veche utilizare care se regaseste in scrierea de tip Liniar B de la Micene.

Unii arheologi exclud din contextual materialului ceramic figurinele, executate din aceleasi material, lutul sau argila, prin procedee tehnologice similare si uneori de catre aceeasi mesteri, dar care nefiind vase sunt adesea denumite terra cota, sintagma care are ca provenienta Limba Latina si se traduce prin “pamant ars”. Obiectele din ceramica sunt printre cele mai frecvente artefacte care pot fi găsite într-un sit arheologic, de obicei foarte fragmentate. Cele mai vechi obiecte sau figurine ceramice au in jur de 27000 de ani, un timp foarte lung de utilizare, cuprinzator in semnificatii. De la primele recipiente modelate manual in zona Mesopotamiei, considerat si leaganul omenirii, se ajunge in Grecia antica la frumusetea clasica a vaselor negre cu figure rosii sau albe. Nu se poate omite nici extraordinara ceramica tricroma cucuteniana si trebuie amintit ca avem in traditia nostra atat ceramica rosie de origine romana, cat si ceramica neagra arsa in cuptoare fara oxigen de provenienta dacica.

Armata din terra cotta din mormântul împăratului Qin (221-206 î. Hr.) de langa Xiang si incomparabila finete a portelanului chinezesc care se dezvolta din timpul Dinastie Tang (618-907), apoi fabricile europene de portelan de la Meissen si atelierele franceze de la Sevres vorbesc de un mestesug si o arta veche a pamintului si a focului

In expozitia deschisa in Galeria de Arta tecuceana, artistul Niculina Vlad Leonte  propune vizitatorilor cel putin doua teme:  instrumentul de suflat si Biblioteca din Alexandria, la care se adauga o suma de placute si obiecte decorative in basorelief si cativa suporti pentru lumanari realizati intr-un stil prin care stravechiul este permanent insinuate in zona noului din arta. Cateva grupaje cu instrumente de suflat urmaresc o combinare a ceramicii cu materiale naturale, lemnul si sfoara si investesc forma cu timp si sunet. Cartea, pergamentul, scrisul sau ustensila pentru scris, constituie impreuna cea de-a doua tema urmarita in ceramica Niculinei Leonte, motiv perpetuu al istoriei, care da posibilitatea contextualizarii Tablitelor de la Tartaria si Sinaia, primele, doar trei la numar, vorbind despre cea mai veche scriere din istoria omenirii plasate pe teritoriul tarii noastre in urma cu aproximativ 7500 ani, celelalte, saptezeci de bucati turnate in aur, lasa posibila atestarea sau aceptarea unei scrieri geto-dacice.

In lucru, ne spune artista, intervin omogenizarea amestecului plastic, etapa extrem de importanta in realizarea ceramicii, apoi modelarea si decorarea obiectului plastic, dar si idea sau conceptual care a stat la baza demersului artistic. Prezenta cartii ca obiect de valoare, ca obiect de arta, devine simbolul gestului scrierii, gest depozitar, depunere, rezerva de intelepciune umana. Iar asta intr-un timp in care am depasit momentuL comunist si cartea bibelou specifica operioadei si avem deja habitudini lipsite de prezenta cartii. Inlocuita atat de batjocoritor cu revista sau publicatia de  de tip consumerit, frivola in cel mai real sens, cartea este si ramane un obiect cu sens profound si o enigma.

Textul manscriselor, in heroglifa, latina, ebraica, scriere araba, nu implica un continut si nici acceptia acestiua. Inciziile il lut urmaresc, impreuna cu forma si culoarea, semnificatii, reflexii, meditatii asupra cartii obict artistic. “Invataturile” Niculinei Leonte nu trebuiesc citite… textul nu trebuie inteles… nimic nu trebuie memorat. Aceste bucati de lut ars  vorbesc de un privilegiu al tipului prins sau inchis de memoria cartii, vorbesc de tipul “non fugit”.  Placerea sau bucuria acestei biblioteci conceputa plastic de artistul Niculina Leonte sta in simplul fapt al existentei si vederii sale. Impactul sau la public este unul de simtire si gândire si implica critici sociale si existentiale.

Ca artist Niculina Leonte s-a nascut  din sacrificiul absolut si avea decat destinul durarii, a zidirii depline, poate pentru doi. Pentru ea florile lui 1 Martie sunt un nesfarsit omagiu. Mamele, doamnele, domnisoarele prezente in Galeria de Arta “Gheorghe Petrascu”  au primit si ele o floare si un dar din partea deputatului de Tecuci, Laurentiu Chirvasuta.