Web
Analytics
TECUCI

Patimile unei statui…

Tudor Pamfile-2016

Tudor-Pamfile-2016

    Românii au fost dintotdeauna sensibili la marile valori culturale naţionale, pe care le-au imortalizat în statui menite să dăinuie peste ani, întru cinstirea înaintaşilor. Din nefericire de multe ori s-au şi luptat cu propriile lor valori demolând cu acelaşi entuziasm soclurile pe care cândva le imortalizaseră chipul.  Fiecare regim politic instalat la putere a avut grijă să instaleze pe socluri modele noi, în timp ce pe unele pur şi simplu le-a ,,casat’’ din motive ideologice, transformându-le bronzul din care erau făcute, în unelte pentru muncitori şi ţărani, sau pur şi simplu batjocorindu-le prin acoperirea lor cu saci de cârpă,ori mai nou, cu mucavaua unor reclame comerciale.

      Unul dintre cei care s-au ,,bucurat” de un astfel de tratament a fost şi Tudor Pamfile. Memoria  marelui etnograf şi folclorist născut în comuna gălățeană Ţepu, a cunoscut pe rând recunoştinţa contemporanilor, răzbunarea culturnicilor stalinişti şi în fine reaşezarea lui în paginile culturii naționale. 

       La doi ani după moartea sa prematură din anul 1921, survenită în timp ce se afla încartiruit la Chișinău, ca ofiţer al armatei române, rămășițele pământești ale lui Tudor Pamfile vor fi strămutate în cimitirul din Tecuci. În primăvara anului 1926  un Comitet de iniţiativă din Tecuci, prezidat de episcopul din Eparhia Huși,  Iacov Antonovici, hotăra ridicarea unui bust din bronz, în memoria marelui folclorist. Lucrarea realizată inclusiv prin donații particulare a fost încredințată  sculptorului Ion C. Dimitriu –Bârlad. Din comitet au mai făcut parte personalităţi ale vieţii culturale locale și naționale: scriitorul Al. Lascarov Moldovanu, prof. Ion Dianescu, preşedintele Societăţii Culturale “Tudor Pamfile” din Tecuci, protoereul Nicolae Conduratu, Traian Corodeanu, preşedintele Ligii Culturale, avocatul Vasile Radu, preşedintele Ateneului Cultural. 

Tudor Pamfile-1928        Dezvelirea bustului a avut loc pe data 17 iunie 1928 în prezenţa fiului său Ion, care a continuat tradiția militară a tatălui, a  unui numeros public format din cetăţeni ai oraşelor Tecuci şi Bârlad, și nu în ultimul rând, ai comunei Ţepu. Au participat și importante personalităţi culturale printre care scriitorul  Al. Lascarov–Moldovanu, care, a ţinut în sala Teatrului Comunal, o conferinţă consacrată operei şi personalităţii  lui T. Pamfile. Din nefericire bustul ilustrului folclorist a avut o viaţă extrem de scurtă. La 20 de ani de la dezvelirea sa, asupra culturii române s-a abătut valul ideologiei staliniste, care prin cozile de topor ale activiştilor susţinuţi de armata sovietică a trecut la demolarea istoriei naţionale. În vara anului 1948 statuia care străjuia un colţ al Grădinii publice din Tecuci, undeva în laterala din stânga Catedralei Sfântul Gheorghe, a fost smulsă de pe soclu fiind trasă cu cabluri de oţel de un tractor.

        Peste cinci decenii, tecucenii au reparat însă gestul barbar din anii proletcultismului. Cu urmare a demersurilor unui  Comitet de iniţiativă, condus atunci de ing. Gheorghe Lazăr, primarul municipiului şi de prof. Nicolae Chiscop, redactor şef al publicaţei “Glasul Tecuciului” s-a luat iniţiativa reconstruirii unui nou monument pentru cel care a pus în slova cărţilor, bogăţiile nestemate ale spiritului popular românesc.

        La data de 12 iunie 1998, cu ocazia împlinirii a 115 ani de la naşterea lui Tudor Pamfile, 70 de ani de la dezvelirea primei statui  şi 50 de ani de la samavolnica demolare a acesteia, a fost dezvelit noul monument din bronz realizat de sculptorul Dan Mateescu. Bustul a fost amplasat iniţial în faţa Camerei de Comerţ, fostul Liceu de fete, iar ulterior strămutat în mod neinspirat într-un scuar din faţa Casei de Cultură din Tecuci. În acest municipiu există și astăzi imobilul în care a locuit familia lui Pamfile,  pe strada Elena Doamna, la numărul 32 și poartă pe fațada sa o placă omagială, fiind încadrat datorită valorii sale culturale, la categoria monument istoric.

Viorel BURLACU