TECUCI

Pictoriţă şi graficiană, născută la Tecuci, în anul 1890.
După încheierea studiilor liceale făcute la Bucureşti, în anul 1906, se înscrie la Academia de Pictură din Miinchen. A studiat cu expresioniştii germani Iank, Fehr şi Schmidt şi cu coloristul francez H. Matisse, artişti de prestigiu, cărora a încercat să le aducă un elogiu cu ocazia expoziţiei personale de pictură din anul 1928 de la Bucureşti. In anul 1929 a fost distinsă cu Diploma de onoare cl. I în cadrul Expoziţiei Internaţionale de Arte Plastice de la Barcelona, Spania.
Este cunoscută mai mult pentru desenele expresive şi gravurile cu tematică socială, care au ilustrat paginile revistei „Cuvântul liber”, din perioada interbelică.
Multe dintre desenele şi gravurile sale au apărut în revistele „România muncitoare” şi „Cuvântul liber”.
S-a stins din viaţă în anul 1942, la Bucureşti, în urma unui accident stupid.

Matematician, ce a văzut lumina zilei la Tecuci, în ziua de 15 decembrie 1910.
După absolvirea Liceului Internat din Iaşi, îşi continuă studiile la Facultatea de Ştiinţe din Bucureşti, pe care o termină în anul 1931.
A funcţionat ca profesor la Liceul Internat din Iaşi (1934-1935), la Liceul Militar din Tg. Mureş, precum şi la liceele bucureştene „Dimitrie Cantemir” (1939-1948) şi „Matei Basarab” (1949-1950).
Din 1949 a lucrat ca asistent la Facultatea de Matematică şi Fizică din Bucureşti, ajungând aici şi conferenţiar universitar. In perioada 1950-1953 a îndeplinit funcţia de redactor-şef al „Gazetei matematice”. Pasionat de metodica predării matematicii, între anii 1959-1972, a lucrat ca profesor şi, respectiv, ca şef de catedră, la Institutul Pedagogic din Capitală.
De-a lungul carierei sale, a elaborat numeroase lucrări: „Bazele teoriei matematice” (1953), „Despre învăţarea matematicii” (1962), „Metodica predării geometriei în şcoala generală” (1968), „Matematica în liceu. Probleme de metodică” (1970), „De la Thales la Einstein” (1971), „Vectori” (1976) etc.
Moare în Bucureşti, la 7 mai 1983.

Actor de prestigiu al scenei româneşti, născut la 15 ianuarie 1877, în Tecuci.
Anii copilăriei şi-i petrece la Puţeni (Valea Mărului), comună situată nu departe de Tecuci, la moşia părinţilor săi. A urmat Şcoala Primară nr.! 1 din oraşul natal, după care studiază la Liceul Internat din Iaşi.
Intre anii 1897-1899, urmează dreptul la Bruxelles. Se reîntoarce, în ţară, cu gândul de a se face actor. A jucat în diferite companii teatrale, precum şi pe scena teatrelor din Craiova şi Bucureşti. S-a numărat printre societarii Teatrului Naţional din Capitală.   A interpretat cu un real talent numeroase roluri din dramaturgia  naţională şi universală, având ca partenere pe Agatha Bârsescu şi Mărioara Voiculescu.   In anii 1913-1914, a regizat şi a fost protagonist al filmelor prod de Leon M. Popescu: „Dragostea marinarului”, „Detectivul”,  „Spionul”, „Urgia cerească” etc.  Mobilizat fiind, în anul 1916, contractează o pneumonie, în timpj ce asigura paza Gării din Ploieşti. Moare pe 16 noiembrie, fiind îngro în acest oraş.

Seismolog de renume internaţional, născut la 22 martie 1939, în comuna Budişteni, din judeţul Argeş.
Anii copilăriei şi adolescenţei şi-i petrece la Tecuci. Aici a frecventat Şcoala Elementară nr. 1 şi Liceul de băieţi „D. A. Sturdza”. In perioada 1955-1960 urmează cursurile Facultăţii de Matematică a Universităţii din Bucureşti. îşi susţine doctoratul în filosofie-ştiinţele naturii.    A lucrat la Centrul de Cercetări Geofizice al Academiei din Bucureşti (1961-1974). De două decenii, activează la Institutul de Meteorologie şi Geofizică al Universităţii „J. W. Goethe” din Frank-furt/Main, Germania, unde susţine şi un curs de predicţia cutremurelor.   A înfiinţat şi conduce grupul Metode şi Algoritmi de Predicţie al Comisiei Europene de Seismologie. Totodată, este membru al Comisiei de experţi pentru Evaluarea Predicţiei Cutremurelor din cadrul Consiliului Europei.    A obţinut rezultate şi formule fundamentale în ştiinţa cutremurelor, a realizat o nouă clasificare a cutremurelor (1982), a introdus scara de magnitudine ME=(1978), a construit primul model pentru predicţia cutremurelor din România bazat pe interpretarea datelor istorice (1974), a introdus o nouă metodă teoretică probalistică pentru predicţia unui cutremur. …citeste intreg articolul >> »

Poetul Dionisie Duma, căruia în ziua de 26 august 2010,Consiliul Local i-a acordat titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului, este autor a peste 10 volume de poezie, membru al Unirii Scriitorilor din România şi din Republica Moldova, preşedintele cenaclului tecucean “Calistrat Hogaş”, membru al Societăţii Culturale “Junimea” din Iaşi şi al Societăţii Scriitorilor Gălăţeni.
S-a născut la data de 8 septembrie 1940. Prin creaţia sa, Dionisie Duma rămâne acelaşi trubadur modern şi romantic plin de candoare, care caută în versul său iubirea sinceră şi sacră, trăind anotimpurile vieţii cu aceeaşi intensitate ca în anii de debut.
Lui îi dedic cele ce urmează:

Didi are acum şi “Onoarea”

Aştept ca laureatul
Care-acum are şi “Onoare”
Să îşi onoreze titlul
Cumva şi cu o licoare …citeste intreg articolul >> »

Specialist în domeniul zootehniei, născut în Galaţi, la 3 octombrie 1883.
Intre 1904-1908 a urmat cursurile Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi, secţia de Ştiinţe Naturale. Ulterior, se specializează la Academia de Agricultură din Bonn-Poppelesddorf, Germania, obţinând aici şi doctoratul (1910).
Intorcându-se în ţară, lucrează ca director (1910-1914) al noii Şcoli Inferioare de Agricultură de la Ţigăneşti, în imediata apropiere a Tecuciului. Aici s-a remarcat nu numai ca un bun organizator al instituţiei de învăţământ, ci şi prin entuziasta şi susţinuta activitate didactică, pusă în slujba creării despecialişti în domeniul agriculturii.
După susţinerea docenţei, în anul 1914, devine conferenţiar la catedra de zootehnie din cadrul Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi.  Din 1925 ajunge profesor titular atât la Facultatea de Ştiinţe, cât şi la Institutul Agronomic din aceeaşi localitate, el numărându-se şi printre întemeietorii acestuia.  După o absenţă de patru ani, cauzată de regimul comunist, revine, în 1952, ca profesor la Facultatea de Zootehnie a Institutului Agronomic ieşean.  Profesorul Agricola Cardaş a elaborat peste 70 de lucrări privind materialul zootehnic autohton şi influenţa mediului asupra organismului animalelor domestice.  A conceput primul curs de „Zootehnie generală şi specială” (1914) din România şi s-a implicat în realizarea unor manuale de specialitate: „Cunoştinţe de zootehnie generală” (1931), „Cunoaşterea şi creşterea taurinelor” (1948) ş.a. Cel ce s-a numărat printre membrii corespondenţi ai Academiei de Agricultură din România, s-a stins din viaţă la 30 octombrie 1955, la Iaşi.

Ziaristă şi aviatoare originară din Tecuci, unde s-a născut în anul 1882.
A absolvit Facultatea de Drept din Bucureşti (1913) devenind, astfel, prima femeie avocat din România. Un an mai tarziu obţine, în Franţa, şi brevetul de pilot, demers ce îi asigură acelaşi loc prioritar în rândul femeilor aviatoare de la noi. în Primul Război Mondial a lucrat ca infirmieră voluntară.
In calitate de corespondent de presă al ziarului „Epoca”, a călătorit în Franţa, S.U. A., Mexic, precum şi în unele ţări din Africa şi Asia.
A murit în anul 1929.

Scriitor şi jurnalist, născut la Nicoreşti, în ziua de 20 mai 1946.
A absolvit cursurile Liceului Teoretic nr. 1 (astăzi „S. Haret”) din Tecuci, Facultatea de Filologie din Iaşi şi Facultatea de Ziaristică din Bucureşti.
După ce a funcţionat, între 1969-1975, ca profesor la Suraia, judeţul Vrancea, şi Cosmeşti, judeţul Galaţi, în perioada 1973-1975 lucrează ca metodist la Casa de Cultură din Iaşi.
De peste două decenii (cu excepţia unei întreruperi de câţiva ani), Aurel Brumă îşi desfăşoară activitatea ca redactor în cadrul Postului de Radio Iaşi. In ultima vreme s-a impus prin emisiunile „Radio almanah” şi „Radio sfera”.  A debutat ca dramaturg („Mona Lissa” şi „Cetatea”) şi a colaborat la revistele „laşul literar”, „Cronica” şi „Amfiteatru”.  A publicat mai multe volume de proză („Ceata lui Papuc”, „Silvia, un miracol”, „Beleaua română”) şi două volume de versuri („Poezii cu jucării” şi „Pasărea Run”), creaţii în care notaţiile sale, pline de nerv şi sentiment, fac casă bună cu duioşia şi umorul.

Scriitor şi ziarist, născut la 5 aprilie 1946, în oraşul Tecuci.
După absolvirea studiilor liceale, frecventează Facultatea de Filologie a Universităţii din Bucureşti, pe care o termină în anul 1970.
Vreme de peste două decenii, a lucrat la revista „Flacăra”, în calitate de redactor iar, ulterior, ca redactor-şef. în paginile acestui săptămânal, a publicat reportaje, eseuri şi interviuri.
A debutat cu poezii în revista „Contemporanul”. Prima sa carte de versuri, „Copiii lăsaţi singuri”, a apărut la Craiova, în 1979.
S-a remarcat prin câteva excelente volume de „Interviuri” (1979, 1982,1987), „O istorie a societăţii româneşti în interviuri” (voi. 1-2, 1999) şi prin eseul „Alexandru Philippide sau Drama unicităţii” (1982).
Talentul de romancier şi 1-a etalat în prozele de factură poliţistă („Atac în bibliotecă”, „Trucaj” ş.a.). în 1995 a primit Premiul Uniunii Scriitorilor, pentru volumul „Crimele din Barrintown”.

Scriitoare de formaţie semănătoristă, născută în comuna Buciumeni, judeţul Tecuci, la 5 decembrie 1882.
Urmează, la Bucureşti, Facultatea de Filologie Modernă, Filosofie şi Istorie. Este cunoscută mai mult în urma căsătoriilor contractate cu Şt. O. Iosif şi D. Anghel. Sub influenţa lui „Steo” scrie versuri ce vor apare în paginile „Semănătorului” şi „Vieţii româneşti”.
A publicat poezii („Primăvara”), proză („Helianta. Două vieţi stinse. Mărtuirisiri”) şi traduceri din Andersen. Devine membră fondatoare a Societăţii Scriitorilor Români.
Marcată de tragediile pe care le-a declanşat (moartea celor doi poeţi de talent), precum şi de dispariţia fiicei sale Corina, într-un bombardament efectuat de germani asupra Capitalei, în septembrie 1916, se izolează în schivnicia sa de la Tecucelul Sec, corn. Buciumeni.
A închis ochii la 3 septembrie 1962, în casa sa din Tecuci.