Web
Analytics
TECUCI

Povestea unor destine nescrise


  În cadrul proiectului interjudeţean “Povestea unor destine nescrise” iniţiat anul trecut de colega noastră Stroea Daniela din Brăila, s-a desfăşurat la Şcoala Gimnazială nr. 5 “Elena Doamna” Tecuci pe data de 15 decembrie 2011, o activitate cu o temă foarte interesantă sub titlul “Scriitorii, pictorii, sculptorii, profesorii, sportivii, actorii – mesajerii unor destine”, care a prilejuit invitarea unor personalităţi tecucene în rândul elevilor. Coordonatorul proiectului la nivelul şcolii este doamna profesoară Bute Ionica, iar din echipa de proiect fac parte prof. Coadă Georgeta, prof. Ştefan Gina Liliana şi prof. Serghie Tamara. Acest proiect vizează stimularea gustului pentru cultură, frumos şi adevăr, încurajând orice fel de iniţiativă creatoare a elevilor. Durata derulării proiectului este noiembrie 2010 – iunie 2013. Acest proiect este unul de suflet pentru că urmăreşte poveştile unor destine scrise sau nescrise ale oraşelor care ne-au dat viaţă şi în care ne desfăşurăm activitatea, precum şi promovarea valorilor locale din cele trei oraşe: Brăila, Braşov şi Tecuci. Astfel, sub auspiciile unui proiect atât de deosebit, elevii coordonaţi de doamnele profesoare, au pregătit două scenete Situaţiunea de I.L. Caragiale şi Steaua fără nume de Mihail Sebastian, colaje şi prezentări în Power Point cu personalităţi tecucene, au căutat citate sugestive care să ilustreze cât mai bine tema şi au pregătit un scurt program artistic de colinde, având în vedere apropierea sărbătorilor de iarnă. D-na prof. Bute Ionica i-a prezentat pe cei trei invitaţi la activitate, d-l pictor şi profesor Ştefan Buţurcă, d-l sculptor Dan Mateescu şi d-l scriitor şi profesor Grigore Postelnicu pentru a le fi mai uşor elevilor să înţeleagă că nu este suficient doar talentul nativ, ci trebuie şi multă muncă şi dăruire pentru a crea opere de artă. Asfel, au fost menţionate câteva din operele invitaţilor, iar în următoarea etapă a activităţii ne-au învăţat ce înseamnă frumosul, fiecare în maniera proprie. D-l sculptor Dan Mateescu a încercat să menţioneze câteva din creaţiile domniei sale axate pe generoasa temă a maternităţii, sau cele care dezvoltă într-un întreg ciclu motivul „scării” şi îşi au sorgintea în tehnologia populară şi în diferite obiecte cu caracter etnografic. S-a evidenţiat faptul că d-l Dan Mateescu a debutat ca profesor, iar ulterior a fost muzeograf la Muzeul Mixt din Tecuci. Creaţiile domniei sale cuprind o arie bogată de la cioplitul în lemn, la lucrări de artă monumentală din ciment, metal sau bronz: Tecuci („Mihai Dimitriu” – ciment; „Calistrat Hogaş” – ciment, „Tudor Pamfile” – bronz; „Zbor” – metal; „Monumentul cercetaşului” – bronz; „Natalia Negru” – ciment; 10 busturi reprezentând personalităţi tecucene, amplasate pe Aleea Personalităţilor din Grădina Publică); Lieşti („Statuia luptătorului dac” – ciment); Ţepu („Tudor Pamfile” – ciment); „Monumentul eroilor” – ciment – inox); Buciumeni („Paraşutista Smaranda Brăescu” – ciment; „Monumentul paraşutismului” – ciment, aluminiu); Stănişeşti-Bacău („George Apostu” – ciment); Podu Dâmboviţei („Himera” – lemn); Iveşti  („Ştefan Petică”, relief – bronz; „Hortensia Papadat Bengescu” – ciment), precum şi bustul “Elenei Doamna” din faţa şcolii noastre. “Tăietura lui Dan Mateescu nu este sofisticată, ea se apropie de cea a meşterilor populari, numai că artistul ştie să folosească şi câştigurile artei şi tehnologiilor moderne. Ştie să folosească de asemenea calităţile şi imperfecţiunile masei lemnului pentru a obţine anumite efecte vizuale, pentru înlăturarea monotoniei şi dinamizarea discursului plastic. Sculpturile sale se caracterizează printr-un echilibrat simţ al ritmurilor, prin dezvoltarea lor în desfăşurări spaţiale expresive, care să permită privitorilor receptarea conţinutului ideatic şi a sentimentelor de care artistul este animat. Apelând la geometrizare şi stilizare, la perforarea după un calcul aproape matematic a trunchiului sau, dimpotrivă, la implantarea în acesta a unor accesorii, Dan Mateescu realizează o sculptură sensibilă, coerentă, redusă la esenţial, dovedindu-se un continuator în spirit modern al tradiţiei. Unele dintre lucrările sale din ciclul „Scara” sunt ecouri ale iconografiei religioase pe această temă, având semnificaţia purităţii şi tăriei credinţei, a treptelor urcate în drumul spre mântuire şi îndumnezeire, a aspiraţiei şi setei omului de înălţare, de autodepăşire, a eforturilor sale de a sparge barierele care limitează cunoaşterea umană.” Sursa: volumul Nasc si la Tecuci oameni scrisă de d-l Vasile Ghica. D-l Grigore Postelnicu după ce a debutat ca dramaturg în revista Teatrul (1989), s-a remarcat prin romanul Zile şi nopţi la şes în care a prezentat un “incitant tablou al României postdecembriste, vlăguite de malaxorul unei tranziţii dureroase şi aiuritoare” cum spunea o altă personalitate tecuceană, literatul Vasile Ghica. La această activitate a rememorat pagini din propria copilărie şi adolescenţă pentru a le insufla elevilor dorinţa de a fi ambiţioşi şi încrezători în propriul destin. Alocuţiunea a fost presărată cu îndemnuri şi exemple ale propriei deveniri. În continuare, d-l pictor Ştefan Buţurcă a prezentat un film de la una din numeroasele sale expoziţii şi a impresionat plăcut audienţa prin sensibilitatea şi frumuseţea lucrărilor domniei sale. D-l pictor Ştefan Buţurcă este membru al U.A.P., Filiala Bacău. Şi-a organizat 29 de expoziţii personale în ţară (Bucureşti, Iaşi, Suceava, Tecuci) şi una în Republica Moldova (Chişinău), a participat la numeroase manifestări colective desfăşurate pe plan judeţean şi naţional. În cadrul unor expoziţii de grup a expus în mai multe rânduri alături de artiştii plastici Spiru Vergulescu, Elena Uţă Chelaru, Ştefan Sevastre, Ion Ţarălungă, Dan Mateescu, Nicolae Placicov, Petru Petrescu ş.a. A realizat ilustraţie de carte pentru diferite edituri. Lucrări în colecţii de stat şi particulare din România (Bucureşti, Iaşi, Suceava, Galaţi, Constanţa, Tecuci, Lenauheim, Bistriţa Năsăud, Sf. Gheorghe, Bârlad, Focşani, Piatra Neamţ) şi din străinătate (Israel, China, Canada, Franţa, S.U.A., Republica Moldova). “Atras până la obsesie de natură, pictorul a imortalizat-o în numeroase tablouri. Nu îl preocupă redarea pitorescului priveliştilor, ci mai ales surprinderea acelei atmosfere care învăluie peisajul într-o poezie liniştită şi calmă. O aură de mister pluteşte peste imaginile sale rustice, simţi parcă în acordurile cromatice ale tablourilor vibraţia aerului, freamătul molcom al arborilor sau şopotitul apei răzbătând prin ghizdurile fântânilor. Peisajelor din pânzele lui Ştefan Buţurcă nu le trebuie găsită neapărat o anumită identitate, fiindcă ele nu corespund unor repere strict reale (chiar dacă, uneori, tablourile sale ne indică în titlu unele toponime ca Nicoreşti, Matca, Poiana, Fântâni, Piscul Corbului, Tecuci), ci mai degrabă proiecţii ale stărilor sale sufleteşti trăite în faţa spectacolului naturii şi ca atare un produs mai mult al fanteziei.” Sursa: volumul Nasc si la Tecuci oameni scrisă de d-l Vasile Ghica

Activitatea s-a încheiat cu un scurt program de colinde în spiritul Crăciunului care se apropie. De frumos nu ai cum să te saturi, e ca şi aerul. Aşa cum ai nevoie să respiri, aşa ai nevoie şi de opere de artă care să te exalte şi să te încânte, să-ţi bucure sufletul. Orice manifestare a frumosului de altfel, reprezintă o expresie a imaginaţiei artistului şi reflectă percepţia acestuia asupra lumii înconjurătoare. Ele pot exprima diverse emoţii, trăiri, sentimente. Artiştii se orientează spre frumosul din jur redându-l într-o manieră proprie, îndemnându-ne şi pe noi să devenim conştienţi de el, să-l observăm şi să-l apreciem la justa valoare. Artiştii sunt de fapt cei care încearcă pe cât posibil să trezească în om starea lui curată, cea care poate aduce clipe de conştiinţă ce fructifică spiritul şi nu îl degradează, ci dimpotrivă îl înalţă. Într-o lume în care parcă este preferat senzaţionalul şi grotescul, în care parcă ne luptăm să devenim tot mai plastici, goi, orbi şi reci se simte nevoia acută a unei emoţii autentice, emoţie ce nu poate fi transmisă decât prin intermediul artei adevărate. Artiştii fac ca totul din jur să aibe sentiment, emoţie, gust, culoare, parfum, valoare, beatitudine. Astfel, atât elevii cât şi profesorii implicaţi în acest proiect au consimţit că obiectivele propuse au fost atinse şi şi-au manifestat dorinţa de a participa la activităţile planificate pe viitor, care sperăm că vor fi la fel de incitante.

Prof. Ştefan Gina Liliana