Web
Analytics
TECUCI

Biserica „Adormirea Maicii domnului” din Tecuci

Biserica-Adormirea-Maicii-Domnului-Tecuci

BISERICA „ADORMIREA MAICII DOMNULUI” – Str. Ştefan Petica, nr. 4 – Vechea Biserica „Maică Precista” se afla situată în partea de răsărit a localităţii, la „bariera de jos a târgului” de altădată.

Biserica-Adormirea-Maicii-Domnului-Tecuci

O legendă culeasă de folcloristul Tudor Pamfile susţine că edificiul ar fi fost înălţat de Ştefan Voda în urma unei victorii pe care acesta ar fi repurtat-o asupra turcilor.

Istoricul Al. Papadopol-Calimah afirma că, în anul 1653, pe timpul domniei lui Vasile Lupu, când Paul de Alep, în drumul său spre Iaşi, a trecut prin Tecuci, biserica există. Deci, este mai mult ca sigur că nunta domnească a lui Vlad (nepotul lui Petre Şchiopul) – la care au participat Mihnea Vodă, domnul Ţării Româneşti, mai mulţi boieri şi curteni – a fost oficiată aici, la 10 iunie 1587.

Mult mai târziu, prin 1766, pe lângă această biserică luase fiinţă o Şcoală domnească de învăţătură.
Monumentul a avut de suferit din cauza mai multor invazii ori incendii, intervenţiile ulterioare modificându-i atât structura volumetrica interioară, cât şi elementele decorative exterioare. În anul 1828, bisericii i se va adăuga un pridvor, prelungirea făcându-se, de această dată, pe o fundaţie de cărămidă.

În 1860, vechea temelie din stâlpi de stejar a bisericii avea să fie înlocuită cu una mult mai rezistentă din cărămidă, iar pereţilor laterali li s-au adăugat câţiva stâlpi de susţinere. În anul 1903 s-a realizat, de jur împrejurul pereţilor portanţi, o subzidire din cărămidă adâncă de 1,5 m. Cu acelaşi prilej, s-a refăcut şarpanta din lemn cu coama scurtă ce avea să fie învelită cu tablă, au fost ridicate cele două turle, una ceva mai mică de deasupra naosului şi o altă mai înaltă în dreptul pridvorului. Alte consolidări de ziduri ori repictări ale pereţilor interiori sau celor exteriori, deterioraţi în urma cutremurelor, s-au făcut în anii 1942 şi 1987. În perioada 2015-2016, vechea clopotniţă a fost înlocuită cu o altă nouă mult mai înaltă şi mai frumoasă.

Din punct de vedere arhitectonic, monumentul este conceput în plan triconc, construcţia să simplă în stil moldovenesc fiind lipsită de cornişe ori ciubuce. Pereţii exteriori sunt marcaţi de panouri adâncite în zidărie, iar sub cornişă există medalioane ce conţin portrete de sfinţi.

În interiorul acestei biserici se afla câteva valori de ordin artistic, între care: iconostasul din lemn ce datează de dinainte de anul 1800 şi care avea să fie rezugrăvit în 1927 de pictorii Gheorghe Decuseară şi Gheorghe Cuza, icoanele împărăteşti îmbrăcate în argint, în 1914, de meşterul M. Caras din Focşani prin osârdia Zamfirei Şerbănescu (sora poetului Theodor Şerbănescu), şi o „Evanghelie” cu ferecătura donată, la 20 martie 1850, de vornicul Alexandru Sturză (fiul Domnitorului Mihail Sturdza şi cumnatul lui Anton Cincu).

Aici, se mai păstrează şi o lespede funerară cu inscripţie în greacă bizantina care aminteşte de uciderea unor copii de către turci în timpul mişcării de eliberare (Eteria) din primăvara anului 1821.

 

Sursa: volumul “Tecuciul şi împrejurimile sale – ghid turistic” – autor prof. Ştefan Andronache (2016)