Web
Analytics
TECUCI

O importantă manifestare de acum 80 de ani care a contribuit la promovarea culturii şi artei tecucene

Tecuciul vechi - Bulevardul Garii si vilaD Nenita

De câte ori s-a adus în discuţie fenomenul cultural tecucean s-au evidenţiat două moduri de abordare ale acestuia. După cei mai sceptici, în Tecuci nu ar fi existat, de-a lungul timpului, o viaţă culturală autentică; după cei excesiv de optimişti, activităţi precum cele de astăzi ar reprezenta o excepţie în viaţa oraşului nostru.

Iată, aşadar, motivul care ne determină să-i contrazicem pe primii, dar şi să temperăm entuziasmul celor din ultima tabără. Pentru aceasta însă, va trebui să facem o incursiune cu 80 de ani în urmă pentru a vedea ce preocupări avea intelectualitatea tecuceană de altădată şi ce fel de surprize le oferea celor dornici să-şi ridice nivelul de cunoştinţe, să-şi petreacă timpul liber într-un mod cât mai util şi plăcut sau să-şi identifice şi dezvolte aptitudinile creative.

Anul 1938, la care ne vom referi în rândurile ce urmează, marchează apogeul mai multor iniţiative lăudabile, printre acestea numărându-se: întemeierea căminelor culturale „Vasile Pârvan“ (judeţean) şi „Calistrat Hogaş“ (orăşenesc), amenajarea expoziţiei „Progrescul social“, crearea unei Corporaţii profesionale a ziariştilor din localitate, apariţia primului volum din „Documente tecucene“ identificate şi transcrise de profesorii Constantin Solomon şi C. A. Stoide (St. Andronache, „Tecuci – evenimente …, ghid, Tecuci, Biblioteca Municipală „Şt. Petică“, 2001, p. 57).

Tecuiul vechi - Ziarul Curierul Tecuciului

În cadrul pledoariei noastre vom prelua din binecunoscuta gazetă locală „Curierul Tecuciului“ (IV, nr. 12, 1 iunie 1938, p. 2) mai multe elemente din diversul şi bogatul program al manifestării „Luna Tecuci“ care avusese loc în intervalul 8-30 iunie 1938. În preambulul programului se preciza faptul că expoziţiile preconizate reunesc „operele originale ale artiştilor, meseriaşilor, bunilor gospodari şi negustorilor“, ele fiind „o manifestaţiune de artă şi tehnică pentru a reda frumosul şi utilul“, veniturile strânse contribuind la „mărirea fondului construcţiei Catedralei“ din reşedinţa de judeţ. Principalii iniţiatori, dar şi responsabili, au fost: colonelul Gheorghe Paţa, energicul şi tenacele prefect al judeţului din acea perioadă, dar şi colonelul Ionaşcu, primarul oraşului Tecuci.

Printre cele mai importante iniţiative menţionăm: „Expoziţia artistică de tablouri şi icoane bisericeşti“ (organizatori: profesoara Clara Cantemir, protoiereul Anton Lucian), „Expoziţia culturală şi sanitară“ (organizatori: profesorii Cleopatra Mironescu şi Constantin Solomon, doctorul Savel Cârlan), „Expoziţia presei“ (organizator institutorul I. Pascu), dar şi „Punerea pietrei fundamentale a catedralei <din> Tecuci“ (lucru care, din varii motive, s-a amânat cu o lună mai târziu). Desigur că s-au avut în vedere: „Expoziţia publicităţii şi a cărţii“ (organizatori: profesoara Maria Vartic, avocatul Vasile Radu, responsabilul Bibliotecii Comunale, şi Gh. Ghiţulescu, directorul publicaţiei „Curierului Tecuciului“).

Prof. Constantin Solomon
Prof. Constantin Solomon
Prof. Maria Vartic
Prof. Maria Vartic

Organizatorii şi-au mai propus printre altele: „Comemorarea scriitorilor şi artiştilor din judeţul Tecuci“ (responsabili: av. Vasile Radu, profesorii M. Vartic şi C. A. Stoide), o „Mare serbare sportivă“, desfăşurarea unui „Concurs de costume naţionale, coruri şi dansuri naţionale“, prezentarea „Expoziţiei <de aparate de recepţie> radio“, proiecţii cinematografice.

Desigur că „Luna Tecuci“ a acordat o importantă atenţie şi unor expoziţii ce vizau promovarea comerţului şi industriei locale ori concursurilor de produse agricole, hipice şi sportive, demonstraţiilor cu animale de diferite rase. Acestea s-au organizat fie în spaţiile clădirii Căminului de Ucenici de pe bulevardul Regina Elisabeta, ale Liceului Industrial de fete, fie pe Stadionul „Carol al II-lea“ situat în spatele Liceului de băieţi.

Portret de fata de Clara Cantemir  Dintr-un articol intitulat „Expoziţiile din «Luna Tecuci»“, publicat în paginile gazetei „Curierul Tecuciului“ (IV,nr. 4, 8 iulie 1938, p. 2), aflăm informaţii preţioase referitoare la evenimentele care avuseseră deja loc. Iată ce se relatează despre expoziţia de acuarele a prof. Clara Cantemir vernisată într-una din sălile Gimnaziului Industrial de fete: „Domnia sa expune un număr mare de tablouri, majoritatea fiind reţinute încă din primele zile. Nu-i gen în care d-sa să nu exceleze printr-o perfectă cunoaştere a autorilor [portretizaţi, n.n.], liniilor şi perspectivei. Nu ne îndoim că d-na Cantemir, prin viitoarele expoziţii ce le va deschide la Bucureşti, va înscrie un nou nume în lumea noastră artistică“. Şi tot în cadrul aceleaşi instituţii de învăţământ s-au expus lucrări semnate de poliţistul I. Cuptor, locotenentul Chiţicaru, Aneta Giugaru Negruţi sau Marcela Apostol, „elevă la Bele-Arte“.

Bineînţeles că şi localul elegant şi primitor al Primăriei din central oraşului a fost valorificat din plin. Aici s-a desfăşurat „«Săptămâna cărţii» unde fiecare scriitor tecucean a prezentat întreaga sa activitate ca: opera, manuscrise, portrete, biografii aranjate cu multă pricepere de d. av. V. Radu şi d-na Vartic. Tot acolo se găseşte şi expoziţia pictorilor tecuceni: Elena Barbu, T. Cuza, Scuratovschi, Brăescu, Apostoleanu şi <a> def(uncţilor) pictori Hârlescu şi Decuseară ce prin puţinele pânze ce au fost expuse au dat dovada (…) realului lor talent“.

Dintr-un dosar special al evenimentului, identificat la Servicul Judeţean Galaţi ale Arhivelor Naţionale (fd. Prefectura judeţului Tecuci, 169/1938), aflăm mai multe amănunte legate de manifestările prilejuite de „Luna Tecuci“.

Aici este menţionat şi cuantumul premiilor acordate unora dintre participanţi fapt ce dovedeşte preţuirea şi sprijinul acordat de către autorităţi autorilor actelor artistice etalate în contextul expoziţiilor sau concursurilor. Astfel, numai pentru secţia artistică (pictură, acuarelă, desen) fuseseră alocaţi 15000 lei, printre laureaţi numărându-se: Elena Barbu (4000 lei), T. Cuza (3000 lei), C. Scuratovschi (2000 lei). Tot atunci s-au achiziţionat de către Prefectura judeţului două tablouri semnate de Clara Cantemir şi Marcela Apostol pentru care s-au plătit 10000 şi, respectiv 2000 lei. Printre materialele expuse figura şi manuscrisul dactilografiat al primei „Monografii a judeţului şi comunelor“ care, după ce avea să fie revizuit şi îmbogăţit de prof. Gh. Boureanu, cinci ani mai târziu, a ajuns şi la Arhivele Naţionale din Bucureşti unde se păstrează în prezent.

În ziua de 27 iunie 1938, sub genericul „Comemorarea şi sărbătorirea scriitorilor şi artiştilor tecuceni“ au avut loc următoarele evenimente: „Dezvelirea plăcii commemorative pusă pe casa părintească a poetului Ştefan Petică din satul Buceşti“ după următorul program: „ora 9,00 – Serviciu religios şi cuvântări; ora 10,30 – Pelerinaj la mormântul poetului“; „ora 16,00 – Deschiderea expoziţiei Tecuciul cultural şi artistic în sala de recepţie a Primăriei; ora 18,00 – Conferinţa despre scriitorii şi artiştii tecuceni.“

Din documentul menţionat mai aflăm că Maria Ghilţ, cu numele său de scriitoare Alice Basarab, şi-a lansat cartea „Talismanul de safir“, iar în cadrul Fundaţiei Culturale „Theodor şi Maria Cincu“ „se preconiza organizarea unei secţii «Tecuciul în vederi»“, din care ştim că se mai păstrează încă unele dintre fotografiile înrămate la Muzeul de Istorie din localitate.

Desigur că evenimentul complex la care ne-am referit nu ar fi fost posibil să se realizeze dacă nu ar fi existat condiţiile economice favorabile din epocă, nişte oameni competenţi şi pasionaţi ajunşi în fruntea unităţilor administrative locale şi teritoriale care au reuşit o mobilizare de forţe rar întâlnită până atunci. Totodată, climatul cultural atât de propice materializării unor iniţiative a fost creat şi întreţinut de cele câteva publicaţii locale: „Habimach“ (1929-1931) scoasă de Societatea „Amicii Teatrului“, „Viaţa sufletească“ (1932-1933), „Opinia Tecuciului“ (1932-1933), „Cuvântul nostru“ (1933-1937) sau „Lămuriri şcolare“ (1932-1942) care prin materialele publicate cu regularitate (anchete, interviuri, dări de seamă etc.) au contribuit la crearea, atât în oraş cât şi în fostul judeţ Tecuci, a unui mediu favorabil afirmării multora dintre intelectuali (profesori, institutori, preoţi, avocaţi, medici, funcţionari) şi, implicit, la ridicarea nivelului de cultură şi de educaţie artistică a cetăţenilor în slujba cărora au consimţit a se afla.

Factorii responsabili de astăzi, instituţiile de cultură existente, intelectualitatea atât de dornică de afirmare, chiar şi tinerii cu vădite predispoziţii creative, toţi aceştia au ce învăţa şi dintr-o lecţie memorabilă a trecutului dacă-şi doresc ca, peste 50 sau 80 de ani, să se vorbească şi despre faptele lor, despre urmele inconfundabile pe care le-au lăsat în evoluţia firească a culturii şi artei tecucene.

A. Ştefănache

Fotografie din cadrul Expozitiei Tecuciul in vaderi

Tecuciul Vechi - Scoala Normala de baieti si Banca Poporului din Tecuci

Tecuiul Vechi - Cladirea Primariei Tecuci


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scrie în căsuţă rezultatul adunării de mai jos: * Acest mesaj va fi afisat peste cateva minute.