TECUCI

In oraşul Tecuci, pîna în anul 1897 pe strada 13 septembrie (fosta starda a Catedralei ) a existat o biserică cu hramul Sfântul Gheorghe ce s-a distrus din cauza războiului din 1916-1918, astfel că în 1919 biserica a fost dărâmată.  Prin refacerea străzilor din oraş, în jurul vechii biserici s-au construit locuinţe, întrucât terenul nu a mai fost corespunzător pentru o nouă construcţie. Astăzi din vechea biserică a mai ramas sfântul pristol cu o cruce de piatră care aminteşte de existenţa acelei biserici.  Faţă de această situaţie Protopopul Nicolae Conduratu şi un comitet restrâns de credincioşi devotaţi ca : avocatul Codreanu Traian, It. col. Coman lonescu, D.C. Patron, V. Adam, Alecu Anastasiu, Maior Gh. Romleanu şi alţii, au iniţiat reconstruirea unei catedrale în oraşul Tecuci cu hramul Sfântul apostol Petru şi Sfântul Mucenic Gheorghe.  Catedrala oraşului Tecuci este răspunsul de mulţumire al oamenilor adus lui Dumnezeu pentru că „print-o potrivire tainică oraşul a rămas aproape neclintit în urma rezistenţei armate din primul război mondial ” Totodată s-a dorit ca această biserică „să fie o podoabă a acestei zone şi să impună admiraţia străinului călător “. …citeste intreg articolul >> »

  Biserica tecuceană cu hramul “Cuvioasa Parascheva” este amplasată în cartierul Cernicari, pe strada Imaşului. Pentru a desluşi câte ceva din istoria acestei sfinte biserici este de ajuns să  facem o incursiune în trecutul nu foarte îndepărtat. Conform datelor oferite de actualul paroh al bisericii, pr. Adrian Coman, în cartierul Cernicari, odinioară parte integrantă din parohia “Adormirii Maicii Domnului”, ia fiinţă în anul 1967 cimitirul. 10 ani mai târziu se primeşte acordul de a se construi şi o încăpere pentru slujba de înmormântare, dat fiind faptul că, în contextul unui ceremonial religios, distanţa mare ce trebuia parcursă de la biserica ”Adormirea Maicii Domnului” până la cimitirul din Cernicari constituia un inconvenient major. În anul 1983 capela este dotată cu obiectele necesare desfăşurării actului liturgic şi la 16 octombrie este sfinţită de p.c. pr. Grigore Chivu, protoiereu de Tecuci. În anul 1988 încăperea este extinsă şi i se adaugă o turlă. În anul 1989 are loc execuţia picturii de către artistul Ion Nechita din Bucureşti şi se face o comandă de strane, uşi împărăteşti şi diaconeşti la Piatra Neamţ. …citeste intreg articolul >> »

  Pe strada Ştefan Petică nr. 4 se află astazi Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului, un aşezământ religios a cărui dată a înălţării nu se cunoaşte cu certitudine. Potrivit unei scrisori a lui Alexandru Papadopol-Calimah publicată în revista ”Convorbiri literare” în 1885, Patriarhul Macarie al Antiohiei şi diaconul Paul de Alep, aflaţi într-un periplu în Moldova prin anul 1653,  mărturisesc existenţa ”Bisericii Maica Precista, făcută cu nuiele şi cu clopotniţă la poartă”. Consemnarea face referire şi la bisericile Sf. Nicolae şi Sf. Ilie din Tecuci. Până la anul 1828 nu există prea multe mărturii despre sfântul locaş, în pisania de astăzi fiind menţionat doar faptul că biserica a suferit pagube în urma invaziei turcilor şi tătarilor. Se ştiu însă numele câtorva preoţi care au deservit sfântul locaş în acea vreme: Costea – 1766, Maftei – 1797, Trandafir – 1809, Dumitriu – 1809, Udrea şi Hrisant – 1828.  În perioada următoare până în 1927 se …citeste intreg articolul >> »

Biserica cu hramul „Sfântul Ilie” este un aşezământ cu o vechime de peste 140 de ani care merită o analiză riguroasă în vederea trecerii ei pe lista monumentelor istorice , deoarece în prezent nu este consemnată. Este situată în cimitirul din Tecuci aflat la intersecţia străzilor Eternităţii şi Dacia. Biserica este o clădire ecleziastică de tip sală ridicată în anul 1870 în urma donaţiei negustorului Teodor Săndulescu, care prin testamentul său redactat la data de 1 ianuarie 1868, lasă oraşului Tecuci, trei legate dintre care al doilea este ”… 1000 galbeni pentru facerea unei capele la cimitir datori fiind, după Sfânta Scriptură ca preoţii, ce vor fi la acel dumnezeesc locaş, să pomenească la toate sfintele lor slujbe numele meu şi al părinţilor mei…” Anton Cincu unul dintre cei mai importanţi tecuceni care a devenit şi primul primar după  punerea în aplicare a legii comunale din 1864 a fost unul dintre cei trei executori testamentari. Până în 1943 când s-a înfiinţat parohia „Sfântul Ilie”, aşezământul a fost folosit drept capelă mortuară. Transferat de Sfânta Episcopie a Romanului, preotul Gheorghe Bejan a devenit primul paroh cu a cărui osteneală s-au realizat următoarele lucrări: s-a reparat acoperişul, s-a executat pictura interioară, s-a cumpărat clopotul cel mare, s-au construit scările de la intrare şi s-a împodobit biserica cu toate obiectele de cult şi cu mobilierul necesar. …citeste intreg articolul >> »

În anul 1919, după finalizarea războiului, lângă Tecuci s-a făcut o nouă suburbie care a fost numită ”Regina Maria”, vestea ajungând şi în satele din jurul Moineştiului,  din judeţul Bacău. 200 de familii s-au stabilit în această zonă restul provenind din Tecuci. ”Mocanii” aşa cum erau numiţi cei din satele din jurul Moineştiului au contribuit la impulsionarea vieţii economice în Tecuci, prin creşterea producţiei de lapte, ouă , păsări  şi valorificarea terenurilor. Oameni de ispravă, se conduceau după legile creştineşti, fiind nelipsiţi de la biserică în sărbători şi duminici. 7 ani de zile a durat ridicarea bisericii ”Naşterii Maicii Domnului”, de la 22 iulie 1934 pâna la 21 noiembrie 1941, astfel împlinindu-se dorinţa locuitorilor de a avea propriul locaş de cult. Ctitorii aşezământului ce a fost construit în timpul regelui Mihai I au fost: Alecu Anastasiu, Lupan, Catinca, Nicolae Lungu, Ion Catană, Costache Cracea , Toader C. Sârmache, Ion Miereanu, Nicolae Belciu, preotul Ion Gălăteanu, alţi credincioşi tecuceni şi din diferite părţi ale ţării ce au contribuit cu ajutoare băneşti. Suma totală folosită la cheltuielile necesare construirii sfântului locaş a fost de 1.650.000 lei. Biserica este situată pe …citeste intreg articolul >> »

Biserica este situată pe strada Căpitan Gheorghe Decuseară nr.12. Piatra de temelie a acestui sfânt locaş a fost pusă în anul 1990, pe atunci biserica fiind afiliată parohiei Adormirea Maicii Domnului. Abia patru ani mai târziu s-a înfiinţat parohia Sf. Împăraţi. Până la ridicarea bisericii propriu-zise slujbele au fost săvârşite într-un  paraclis. În 2005 pe 17 decembrie Î.P.S. Casian Arhiepiscopul Dunării de Jos a sfinţit biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena. La ridicarea acestui aşezământ au contribuit toţi credincioşii parohiei la care s-a adăugat sprijinul substanţial al firmei Sc Vila Sa din Tecuci. Biserica a fost construită în stil ştefanian şi are ca model biserica Mănăstirii Putna. Forma aşezământului este de cruce având o singură turlă pe naos. Catapeteasma şi scaunele din lemn masiv au fost sculptate  la Bacău de profesorul Alexandru Huţanu. Pictura catapetesmei a fost realizată de un grup al atelierului Panselinos din Iaşi format din studenţi  ai Facultăţii de Teologie de la secţia de Patrimoniu Cultural. Biserica este împrejmuită cu gard din beton, la intrare construindu-se o clopotniţă care se va finaliza în acest an şi care va fi dotată cu 3 clopote executate …citeste intreg articolul >> »

Biserica datează de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi a fost ridicată cu materiale din construcţia bisericii fostului sat Ocheşeşti , situat aproape de Ungureni, care a fost demolată. 30% din materialele fostei biserici din Ocheşeşti au fost folosite la ridicare locaşului ce are hramul Sfinţii Voievozi Noi. Din biserica veche se mai păstrează piatra de pe sfânta masă, câteva icoane şi 2 clopote mici. În anul 1933 biserica obţine propriul teren situat în străzile Ocheşeşti, Horia şi Plugului în urma unei decizii a Consiliui Local. Iar începând cu 1 martie 1948 devine parohială printr-un ordin al Ministerului Cultelor, mai înainte fiind afiliată la biserica Sf. Voievozi Vechi datorită numărului mic de enoriaşi. O contribuţie remarcabilă în ceea ce priveşte pictura şi construirea casei parohiale a avut-o preotul Ioan Gologan. Pictura a fost executată în 1990 iar un an mai târziu biserica a fost sfinţită de actualul Arhiepiscop al Dunării de Jos, Î.P.S. Casian Crăciun. Din 1 octombrie 1998 paroh devine preotul Constantin Velicu. …citeste intreg articolul >> »

În ciuda puţinelor date existente despre bisericile tecucene datorită vicisitudinilor prin care a trecut oraşul, este totuşi cert faptul că înaintea actualei biserici Sf. Voievozi Vechi datată din 1838  au mai existat alte aşezăminte. Biserica este  ctitorie a spătarului Constantin Vidră, născut la 1784 în satul Burdusaci din ţinutul Tecuciului . Documentele pomenesc în anul 1845 ca slujitori la această biserică pe “săchilar Gheorghe Decuseară, Vasilie sin (fiu) lui Mihai şi Gheorghe Patrichi”. În anul 1872 biserica intră în reparaţii despre a căror durată nu se ştie cu exactitate. Calitatea picturii rezultă din păstrarea ei de-a lungul timpului astfel că în anul 1918 ea prezenta aceleaşi proprietăţi ca în timpul restaurării din 1872. Cutremurul din 1941 a afectat puternic aşezământul, de aceea a fost nevoie de o serie de reparaţii şi restaurări în acelaşi an. Cu ocazia acestor lucrări s-au făcut unele înnoiri privitoare la pictură şi înzestrarea cu obiecte de cult. După 120 de ani de la ridicarea bisericii s-a restaurat pictura de către Cudinoti Anatolie, lăcaşul fiind sfinţit în acelaşi an de P.S. Dr. Antim Angelescu. …citeste intreg articolul >> »

Această biserică, una dintre cele mai spaţioase ale oraşului, a fost ridicată în anul 1850 în urma contribuţiei băneşti a serdarului Teodor Cincu şi a soţiei sale Smaranda. Edificiul religios a fost ridicat pe locul ctitorilor, astăzi strada Griviţa nr. 1, sfinţirea având loc la 14 octombrie 1852. Primul preot paroh al Bisericii ” Sf. Ioan Botezătorul” a fost Gheorghe Patrichi mort la 27 martie 1882.  Până în 1894 când biserica a devenit parohială întreţinerea cultului şi a personalului a fost făcută de către ctitori, urmând apoi ca statul să preia aceste atribuţii. Este demnă de remarcat personalitatea lui Anton Cincu, fiul lui Teodor şi al Smarandei, primul primar al oraşului Tecuci imediat după punerea în aplicare a legii comunale de la 1864. A fost prin excelenţă omul faptelor nu al vorbelor, împroprietărind oraşul cu numeroase moşii şi făcând donaţii deosebite. Iubea sa fie mereu în mijlocul oamenilor cu care se sfătuia înainte de face un act de caritate. Adversarii lui politici au încercat prin diferite mijloace de a-l opri din opera sa filantropică dar n-au reuşit. El a construit Spitalul municipal şi a împroprietărit biserica Sf. Ioan cu o moşie care aducea un venit anual de 4000 de lei. …citeste intreg articolul >> »

Edificiul religios de pe strada Calistrat Hogaş numărul 25 este unul din cele mai vechi locaşuri de cult din zonă şi are o istorie de o rară frumuseţe cu menţiunea că nu s-au putut consemna în totalitate evenimentele prin care a trecut această biserică. În scrisoarea istoriografului Alexandru Papadopol Calimah publicată în ” Convorbiri literare”  în august 1885 se aminteşte “existenţa multor dughene în uliţele hărăzite bisericii  Sf. Nicolae de către creştinii pioşi, dugheni care au fost vândute , pentru ca din suma realizată să se facă începutul fundaţiei bisericii  actuale” . Din consemnarea arhidiaconului Paul de Alep reiese că în 1653 exista biserica ” Sfântul Nicolae” alături de alte două biserici: Maica Precista şi Sfântul Ilie. Anul 1711 este unul de tristă amintire pentru tecuceni deoarece oraşul a fost pustiit şi incendiat de tătari şi turci, iar locuitorii au fost nevoiţi să se retragă spre ţinutul Nicoreştilor pentru a se adăposti în munţii şi codrii din apropiere. În anul 1785 întreaga urbe a Tecuciului a fost refăcută , reconstruindu-se locuinţele, şi apoi sub oblăduirea preotului Sandu Serghie din Umbrăreşti s-a reconstruit din lemn biserica ” Sfântul Nicolae” , fiind primul locaş de cult existent în acest târg după catastrofa din 1711. …citeste intreg articolul >> »