TECUCI

Placa dedicată fruntaşului scrisului românesc a fost dezvelită la 12 decembrie 1971, cu ocazia manifestărilor prilejuite de Luna culturii, ştiinţei şi educaţiei „DANUBIUS- ’71″, pe peretele de la stradă al casei părinteşti în care viitorul scriitor a locuit pe vremea când a funcţionat ca profesor (1878-1879) la Gimnaziul Real de băieţi din localitatea natală.  Fireşte că mult mai potrivit ar fi fost ca placa să se fi aşezat pe peretele casei scunde din dreapta, unde scriitorul şi-a petrecut anii adolescenţei. Măsura ar fi condus la protejarea şi nicidecum la modificarea înfăţişării sale iniţiale.  Calistrat Hogaş s-a născut la Tecuci, la 19 aprilie 1847, dar în nici una din casele menţionate, ci într-o alta, situată la răsărit de Şcoala nr. 3, în care părinţii săi stăteau pe atunci cu chirie.   Terminând Şcoala Publică nr. 1, cu calificativul „foarte bun”, el va fi „primit gratuit în internatul Colegiului din capitalie” („Liceul de Iasi”). …citeste intreg articolul >> »

Spitalul Municipal  “Anton Cincu”
Marele proprietar de moşii Anton Cincu s-a numărat printre puţinii oameni care au „lăsat atâtea urme prin viaţă”, a „iubit pe cei în lipsă şi suferinţă” şi „mai cu seamă oraşul” natal, pe care şi 1-a dorit tot mai prosper. (Dimitrie Balaban. „Cartea donatorilor oraşului Tecuci”).
Acest personaj – intrat deja în conştiinţa tecucenilor – a fost prezent, vreme de patru decenii, în viaţa politică a localităţii. între anii 1864 şi 1872, el a exercitat funcţia de primar, după care a făcut parte, în mai multe rânduri, din Consiliul Comunal. A mai fost deputat şi senator de Tecuciîn Parlamentul României. Oraşul a crescut şi s-a dezvoltat sub directa sa oblăduire. Lui i se datorează sistematizarea oraşului. El a fost implicat direct în realizarea foişorului de foc, Pompieriei, amenajării bulevardului Gării, străzilor Elena Doamna şi Ştefan cel Mare sau iluminării oraşului. …citeste intreg articolul >> »

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 71
Bustul celui mai ilustru fiu al Tecuciului, care domină de mai multă vreme scara valorilor picturii naţionale, s-a dezvelit la 23 septembrie 1995, cu ocazia marcării a 560 de ani de la prima atestare documentară a Tecuciului.
Lucrarea, de factură clasică, poartă semnătura sculptorului bucureştean Dumitru Pasima, autor al mai multor transpuneri în bronz şi ale altor personalităţi româneşti.
Acesta ni-1 înfăţişează pe Gheorghe Petraşcu la vârsta deplinei maturităţi, atunci când pictorul, asemenea lui Rembrandt, ajunsese să stăpânească toate secretele meşteşugului, unica motivaţie a existenţei sale fiind aceea de a dezvălui combustiile interioare ale sufletului, de a emoţiona şi tulbura prin culoare.

Str. 1 Decembrie 1918 nr. 62
Purtând semnătura sculptorului Ion Dămăceanu, autor al mai multor portrete de personalităţi ale istoriei şi literaturii româneşti, bustul a fost inaugurat, în stânga clădirii Casei de Cultură, la 9 aprilie 1984. Iniţial, acesta se montase în interiorul instituţiei sus-menţionate. Până la urmă, s-a stabilit ca bustul să fíe expus în stradă, chiar pe drumul pe care Calistrat Hogaş îl parcursese, în nenumărate rânduri, în anii profesoratului tecucean (1878/1879). Lucrarea este executată într-o manieră barochistă, mult mai aproape de temperamentul, dar şi de natura conţinutului scrierilor de căpătâi ale prozatorului. Prin aşezarea acestui monument într-o zonă centrală a oraşului, s-a mai adăugat un pios omagiu celui dintâi scriitor reprezentativ al Tecuciului. De altfel, numele lui Calistrat Hogaş a fost preluat de primul Cămin Cultural orăşenesc, inaugurat la 21 aprilie 1938, de Cenaclul Literar al Casei de Cultură şi de o Societate Culturală a intelectualităţii tecucene, constituită la 15 aprilie 1973.

Parcul „1 Mai”
Amplasat pe un soclu, īn mijlocul fāntānii arteziene din Parcul „1 Mai”, grupul compoziţional – de factură realistă – simbolizează belşugul de roade specifice ţinuturilor dintre rāurile Bārlad şi Siret.
Alegoria a fost realizată īn piatră de sculptorul Gheorghe Rădulescu Gir, īn anul 1961. Ea include trei personaje feminine robuste, a căror īnălţime este de 2,40 m. Două femei – situate īn stānga şi īn dreapta personajului central – ţin īn mānă cāte un snop de grāu, o ramură cu struguri şi o floarea-soarelui. Celălalt personaj (plasat ceva mai sus şi care are o salbă īn jurul gātului) poartă pe cap o amforă, pe care o susţine cu māinile. Pe cele patru laturi ale soclului grupului statuar sunt prinse capete de berbec ornamentale care ţāşnesc jeturi de apă.  …citeste intreg articolul >> »

Str. Costache Racoviţă nr. 24
Odată cu schimbarea numelui Şcolii nr. 5 în acela de Şcoala „Elena Doamna”, conducerea acestei instituţii i-a comandat sculptorului tecucean Dan Mateescu o lucrare de artă monumentală.  Aşa se face că, la sfârşitul lunii septembrie a anului 1995, în parcul din faţa instituţiei de învăţământ s-a dezvelit statuia patroanei acesteia.  Elena Cuza a trecut de mai multe ori prin localitate, atât în calitate de soţie de pârcălab, dar şi ca principesă pe perioada domniei lui Al. I. Cuza în Principatele Unite. In Tecuci, ea a avut un prieten devotat în persoana istoricului Alexandru Papadopol-Calimah care, după stingerea din viaţă a fostului domnitor, avea să îndeplinească atribuţiunile de tutore al fiilor acestora.  Numele intrat în conştiinţa poporului, acela de Elena Doamna, a fost preluat, din anul 1909, de strada Focşanilor, unde se afla şi clădirea Şcolii Primare nr. 1 de fete.  …citeste intreg articolul >> »

Grădina Publică

Amplasat in Gradina Publica
Autorul acestuia este sculptorul Octav Iliescu, laureat al Premiului de Stat pe anul 1952. Artistul reuşeşte să dezvăluie câteva din trăsăturile de caracter ale lui Nicolae Bălcescu: voinţa, fermitatea şi curajul.
Lucrarea are o înălţime de 70 cm, şi este instalată pe un pierdestal din beton, de formă paralelipipedică, pe care s-a scris: „Nicolae Bălcescu. 1819-1852″.
Bustul din piatră – situat în preajma fântânii arteziene din Grădina Publică – a fost dezvelit în anul 1960, omagiindu-se, astfel, şi la Tecuci, personalitatea marelui istoric şi revoluţionar paşoptist care, cu ocazia descinderilor sale la Mânjina şi Blânzi, a trecut şi prin acest oraş, în martie 1846.

Amplasat pe Str. 1 Decembrie 1918 nr. 64

Lucrarea în manieră clasică – realizată în bronz de Ioan C. Dimitriu Bârlad (autor al mai multor opere de artă monumentală, răspândite prin întreaga ţară) – îşi propune să glorifice această reprezentativă personalitate istorică a neamului nostru.  Iniţial, ea fusese predestinată să completeze monumentul neterminat de la Galaţi al primului domnitor al Principatelor Unite. Bustul – înalt de cca. 1,5 m, deşi fusese inaugurat, acolo, la 24 ianuarie 1959, pentru faptul că distona cu proporţiile întregului ansamblu, realizat de Raffaelo Romanelli, a fost înlocuit, la 9 mai 1972, cu noul monument conceput de marele sculptor Ion Jalea. După cinci ani, bustul – rămas disponibil -a fost adus la Tecuci, …citeste intreg articolul >> »