TECUCI

  La colecţia etnografică “Altiţa”, mica oază de românism din incinta curţii Colegiului Naţional “Spiru Haret”, a avut loc, luni, cu începere de la ora 15, expoziţia “Memoria lemnului – formă şi sunet”. Muzeul Mixt, Galeriile “Gheorghe Petraşcu”, unitatea de învăţământ liceal amintită şi Centrul de Identitate Culturală ”Zestrea”, condus de profesorul de limba română al colegiului, Mariana Chiriţă, au pus umărul la realizarea acestei manifestări. Colecţia etnografică “Altiţa” a luat naştere în anul 2004, de când s-a început predarea unui curs de Cultură şi civilizaţie tradiţională românească de către prof. Chiriţă, datorită existenţei unui complex concurs naţional cu o astfel de temă (de la care elevii colegiului s-au întors de fiecare dată cu premii) şi a probei de etnologie din cadrul fazelor naţionale şi internaţionale ale olimpiadei la limba română. Sub oblăduirea profesorului Mariana Chiriţă elevii au îmbogăţit vistieria colecţiei “Altiţa” cu aproximativ 700 de obiecte din zona noastră şi au realizat în urma activităţilor de cercetare etnografică 11 filme care au participat la diverse festivaluri naţionale şi internaţionale. Mariana Chiriţă a mai înfiinţat două colecţii de etnografie la Şcoala Condrea (Umbrăreşti) şi deţine una personală la Soveja, acreditată şi inclusă într-un sistem naţional al colecţiilor private. Luni, în deschiderea manifestării, 4 dintre membrii Ansamblului de datini “Altiţa” al colegiului, absolventa Gianina Druţă şi elevii Teodora Chirvăsuţă, Cristian Tricolici şi Flavius Jalbă, le-au făcut oaspeţilor o primire în cel mai pur stil românesc, cu pâine şi sare. Conducători ai instituţiilor de cultură din Tecuci, consilieri locali, directori, profesori, elevi de la “Spiru Haret” dar şi de la alte licee, iubitori ai tradiţiilor româneşti au vizitat colecţia, mai apoi fiind invitaţi “să şadă” pe băncile din “ogradă”. “Ne-am adunat pentru că în toată Europa s-a sărbătorit Ziua Europeană a Patrimoniului şi noi am săltat ziua către cea de azi, acum la amiază, pe lumină, ca să ne bucurăm de ceea ce poate să mai însemne o vagă memorie a lemnului (…) Lemnul şi pădurea au fost întotdeauna legate de spaţiul acesta românesc pentru că lemnul este legătura firească a românului cu natura şi pentru că lemnul şi pădurea vorbesc cel mai mult despre, încă o dată spun, vechimea unei civilizaţii”, a menţionat printre altele Lucia Gologan. “Începând din 1992 şi România a marşat pe acest drum şi serbează în fiecare an, în prima jumătate a lunii septembrie, Zilele Europene ale Patrimoniului. Anul acesta, Zilele au avut ca obiect civilizaţia lemnului”, a precizat şi directorul muzeului Laurenţiu Groza. Ulterior, profesorul Chiriţă a vorbit despre multiplele semnificaţii mito-simbolice ale lemnului. “În întreaga civilizaţie tradiţională românească omul şi pomul au fost consideraţi alter ego-uri reversibile. Spun lucrul acesta pentru că se mai păstrează încă, din ce în ce mai palid, obiceiul ca tinerii părinţi să sădească un pom în ziua în care li se naşte un copil. Pomul este un alter ego al pruncului”. În continuare Ansamblul de datini “Altiţa” a prezentat publicului un moment ce surprinde rugăciunea ciobanilor şi o variantă a baladei “Mioriţa” culeasă din Gohor, în interpretarea Gianinei Druţă. Acţiunea de luni s-a încheiat cu un recital instrumental al rapsodului popular, prof. Aurel Roşu din Braniştea.

Comments are closed.